Oranj – serviciul de relații cu clienții

1 Reply

Știu că e foarte mare probabilitatea ca niciodată să nu citească cineva de la Orange ce scriu eu aici, dar încercăm…

Am o mare problemă cu serviciul clienți. De fapt, am mai multe probleme :)

Dacă vă aduceți aminte, mai demult era tasta 0 în meniul principal pentru a intra în vorbă cu un operator. La un moment dat, au zis ei că pentru gestionarea mai bună a apelurilor, scot tasta 0 din meniul principal și o bagă prin submeniuri, ca să te ajute cineva special pentru problema pe care o ai. Asta ar însemna alocarea unor operatori pentru fiecare submeniu în parte.

Și cum eram sigur că asta e doar o vrăjeală ieftină, o întreb în seara asta pe o domnișoară: “Auz’, prima dată, vreau să-mi zici mie din ce meniu am ajuns la tine”. Ea… “Păi de unde să știu eu din ce meniu ați ajuns?”. Hop, deci tot îi la grămadă, doar că acum accesul în grămadă se face structurat, nu așa… alandala. Că suntem serioși, ce naiba?

Mai pe românește, serviciul ăsta clienți e făcut special să pierzi timpul. Apelul meu din această seară a durat doar 7min 21s, pentru că cine naiba sună vineri seara?? :)) Lumea se petrece, deci ei nu-s ocupați.

Cu toate astea, am fost nevoit să ascult ceva ce deja știam, și anume că pot să fac diferite chestii din WebCare și Webshop, dar tre’ să-și facă și ei reclamă. Apoi am dat pe meniul 2, ăla cu abonamente și am apăsat 0 cu încredere. Cân’ colo, o ia de la început. Stau și ascult acolo toate chestiile… la sfârșit “apasă asterix să te întorci”. Băăă, vreau la operator!!

Ascult de data asta tot meniul principal, și apăs 7, cred, la mișto. Bag repede 0, nu merge. Apăs 2. Apăs 0. Sună! În sfârșit, am ajuns!!

Nenii ăștia de la Orange nu știu că timpul costă bani, iar eu poate am treburi mai importante de făcut decât să vorbesc cu roboții lor?? Uhm, și să nu mai zic de Vodafone la care n-am reușit nicicum să vorbesc cu un operator, după vreo două conversații de juma’ de oră cu robotul.

Gata, că m-am săturat de ei.

Chitară – ziua 33

2 Replies

A trecut mult timp de când nu m-am mai înregistrat. Am avut și o pauză de o săptămână, cât am fost plecat la Roma.
Și mi-a fost un dor incredibil. Cum am intrat în casă primele lucruri pe care le-am făcut au fost să aprind calculatorul și să iau chitara în brațe.

[media id=167 width=500 height=395]

Am cântat refrenul piesei A treia pace mondială, a lui Gil Ioniță. Pentru asta am învățat un acord nou, adică Fa. Bineînțeles că nu îl pot face barat, deci am făcut o tentativă de F care sună relativ ok :)
Apoi am cântat Când te scuturi de zăpadă, pe care am încercat-o și mai demult. Acum cred că are sens.

Nu dați importanță prea mare vocii, pentru că nici eu nu i-am dat. E doar așa ca să aibă chitara o logică :)

La sfârșit e o succesiune de acorduri inventată de mine, ca să mă învăț să le schimb repede și eventual fără să mă uit.
Pentru cine e interesat: G, D, Am, C, D, G, D, C, D, C, D, apoi după ce am schimbat bătaia: G, D, C, D, G, D… mi-e lene să mai urmăresc. :P

Nu mă întrebați de ce mă uitam pe pereți. Continue reading →

Femei, femei…

8 Replies

Frunzărind pe hi5 în seara asta, am ajuns la o concluzie: femeile au nevoie de confirmarea frumuseții lor. De asta putem găsi comentarii unul mai tâmp decât celălalt, dar care le face fac pe ele să se simtă bine, să se simtă apreciate.
Chiar dacă nu o să recunoască niciodată, se simt bine și atunci când le fluieră un ‘nea Gică de pe schelă și le spune “Păpușe, ce craci ai!”.

Tot din acest motiv, foarte multe devin pițipoance. Pentru că la noi au ajuns să reprezinte femeia fatală… Și femeile vor ca bărbații să umble după ele, să aibă impresia că se joacă cu ei…

Și uite cum ne întoarcem la sex. Pe care toate-l vor, că altfel nu și-ar expune corpul golaș pe câte site-uri, nici nu s-ar îmbrăca provocator și nici n-ar fi piți. Dar să lăsăm asta pentru o altă discuție :)

Cred că ce am povestit mai sus nu se aplică doar la femei. Desigur, tuturor ne place să fim apreciați pentru calitățile noastre, dar pentru bărbați e mai puțin important.

“Ești foarte frumoasă în seara asta.”

Protest împotriva Poliției Române

2 Replies

Am auzit ieri știrea cum că băieții vor să scoată în afara legii detectoarele de radar, că cică ăia de le folosesc vor să încalce legea și să se sustragă de la plata amenzii.

Permiteți-mi, vă rog =))

Mna, eu sunt de părere că cei care și-au cumpărat astfel de dispozitive voiau să meargă constant cu 50 km/h, dar să știe când e radar. Să nu-i ia prin surpindere cumva, să nu facă infarct de la asemenea șoc :))

Uite, d-aia avem bancuri cu polițiști…

Și acum, de ce-s eu supărat pe ei. Păi… îi invit pe stimabilii domni polițiști să facă un drum București – Gura Humorului fără să depășească viteza legală. Să vadă ei în cât timp ajungi la destinație. Chiar am să fac un test când mă întorc în București: n-am să depășesc nicio limită, să vedem exact cum stă treaba.

Pe ei oricum îi doare în cur, pentru că bagă sirena și merg cum vor. Oficialitățile la fel, merg în coloane. Pana mea, așa mi-ar plăcea și mie.
Și dacă sunt cu mașina personală, să nu-mi ziceți mie că ei respectă legea. “Hai, domn’e, că lucrăm la aceeași instituție…”

Sictir, bă! Să construiți autostrăzi, să mergem și noi ca oamenii. Când sunt prin afară și văd că mai am 200 km până la destinație, zic “Bun, în două ore, cel mult, ajung.”, dar când sunt în România, zic “La dracu, încă 4 ore!”. Vi se pare normal?

Lasă, că luăm noi proștii amendă cu 78,02 km/h în localitatea Golești, jud. Vrancea, că ne grăbim al naibii prin sectoare de drum cu limita de viteză 50 km/h.

Bleah, ce m-am săturat!!

Și ca să mă descarc total, trebuie să spun și că Poliția Română nu-și face datoria. Ei vor numai să îți ia banii, să-și facă rația. Adică stau la geană.

Păpușelor, rolul poliției e să asigure bunul mers al lucrurilor. Nu să stea la 8 dimineața într-o intersecție goală și să-mi ia carnetul că am trecut pe galben. Ä‚la nu ajută cu nimic.

De asta în București e un trafic de rahat, pentru că ei nici măcar nu-s în stare să bage verde intermitent pentru dreapta în intersecții în care ar fi ceva firesc să fie așa. Nu-s în stare să sincronizeze semafoarele în fucție de fluxul de trafic aferent fiecărei străzi. Nu-s în stare să strângă toate rablele care ocupă inutil ‘jde mii de locuri de parcare.

Nu, ei sunt în stare să stea la geană. Bravo! Faceți o treabă excepțională!!

Aventură culinară: Ou și cârnaț, ambele fierte

1 Reply

Pentru că azi toată ziua am reușit să mănânc un croissant cu ciocolată și o pungă de popcorn (care se prepară la microunde), am decis pe la ora 1 noaptea că ar fi timpul să mănânc ceva.

Să vă spun cum se face. Se scoate cârnațul din congelator, se bagă la microunde 4 minute la dezghețare.

Se pune apă într-o crăticioară, se introduc cu atenție ouăle și se lasă la fiert. Bun… cum nu știam exact procedeul, am căutat pe Google și am găsit un subiect pe forumul Softpedia, De ce îmi crapă oul?, care mi-a fost de ajutor, oarecum.

Din experiența acumulată acum, mi-am dat seama că trebuie lăsate măcar 5 minute după ce fierbe apa, ca să fie tari. Mie mi-au ieșit moi. Foarte moi! :) Oricum, au fost ok, chiar dacă intenția era să le fac tari. Le-am mâncat direct din coajă, cu lingurița, cum mâncam când eram mic :D

Tot în apa aia care fierbea am săltat și cârnațul, pe care l-am lăsat câteva minute, până mi s-a părut mie că “e gata”.

TweetDeck shit

Leave a reply

L-am instalat ieri, ca să pot fi mai ușor la curent cu Twitter-ul (adică să pierd vremea într-un mare stil). Folosește Adobe Air, pare destul de drăguț, poți să faci multe cu el… merge :)

De când e pornit (de ieri) a ajuns să consume 153 MB RAM (în situația în care eu am 1GB), iar acum m-a surprins la modul negativ:

Adică de ce să fie irevocabilă ștergerea unei coloane? De ce să nu o pot pune la loc? Plus… mi-e frică să o șterg, pentru că nu știu ce o să apară acolo (sau nu)…

Ciudat. Îl mai țin, totuși, că-mi place :))

Warren Zevon – Keep me in your heart

2 Replies

Pe nenea ăsta Warren l-am descoperit în ultimul episod din Californication din seria 2. Recunosc, n-am auzit de el până acum.

Mi-a plăcut piesa din film, am ascultat și altele pe YouTube și am luat decizia să iau toată discografia. “Keep me in your heart” face parte din albumul “The Wind“, lansat cu doar două săptămâni înaintea morții sale (2003).

[media id=165 width=400 height=20]

If I leave you it doesn’t mean I love you any less…

De 4 ani… împreună

Leave a reply

Așa cum oamenii se cam plictisesc pe la 5 dimineața, nici eu nu mă detașez de la regulă :))

Tocmai am descoperit că ieri s-au împlinit 4 ani (!!) de când am cont la Gmail. De atunci:

  • am strâns în Inbox 6960 de mail-uri
  • am trimis 797 de mail-uri
  • am ocupat 2772 MB (38% din spațiul total disponibil)

Știu că la început era 1GB, în situația în care Yahoo! oferea 10MB, iar Hotmail 2MB. Înscrierea se făcea pe bază de invitații (câte 5 pentru fiecare cont), iar pe mine m-a invitat psaico, dacă îmi aduc bine aminte.

În acești 4 ani, a fost principalul client de mail pe care l-am folosit (cu redirectarea altor mail-uri tot pe g). Am văzut inovațiile rând pe rând (funcția search, spre exemplu), am văzut cum toți ceilalți copiau… Oricum, sunt cei mai tari.

Mulțumiri la ‘nea Google.

Edit: mail-ul datează din 25.01.2005. Am găsit acum primul mail primit de la ei, când am făcut contul.

Gmail is different. Here’s what you need to know.

First off, welcome. And thanks for opening a Gmail account. We hope that Gmail will become something you use everyday.

Gmail is different from other types of email, so we put together some information to help you get started. But you’re probably eager to start playing around with your new account, so we’ll keep it short. (After all, you can always come back to this email later—just search for it.)