La cererea publicului larg, m-am hotărât să public această înregistrare.
Ascultați, deci, cum fredonam piesa “La Bamba” a lui Ritchie Valens, uneori cu o viteză de 500%. E destul de greu de făcut solo pe chitară double-six, pentru că se întâmplă deseori să nimeresc doar o coardă din perechea de două 
Am băgat și cu versuri, aveți răbdare 
Pentru că ieri s-au împlinit 96 de ani de la nașterea lui Les Paul, Google a avut ca logo niște corzi de chitară.
Pe scurt, acest domn care a murit acum doi ani a fost un muzician inovator și a inventat o serie de chestii ce țin de chitara electrică, efecte de sunet și altele.
Ah, și celebrele chitare Gibson Les Paul
Edit: Citiți mai multe aici!
Eu am profitat de ocazia oferită de Google și am cântat folosind acordurile disponibile.
Pentru că n-au nume, ăsta e motivul. Așadar, fiecare chitară trebuie botezată.
Hope a avut nume de la început, la fel și Tanța. Numai săraca double-six n-avea niciun hram, motiv pentru care nici nu am prezentat-o marelui public
Ei, bine… acum are – se numește Blonda de la Brașov
Îi mulțumesc lui Andrei pentru executarea elementelor de personalizare 
*pentru a putea vedea detaliile, click pe poze și se vor mări ca prin minune (apoi pe săgețica verde de sub poză, să fie și mai mare)
Acum vreo lună a sosit în România, dar eu am pus mâna pe ea abia când am ajuns acasă, în vacanța de Paști.
Îmi pare rău că n-am prezentat-o până acum, dar poate că niciodată nu e prea târziu
Chitara este Fender Squier Affinity, lucrată foarte frumos și de culoare sun-burst. Am denumit-o Tanța
Am și un amplificator frumușel la ea, de 34W, marca Roland.
Și bonus, un mic demo. După ce am fost întrerupt de vreo 5 ori din înregistrat, a ieșit ce a ieșit… sper că rezonabil, măcar.
[media id=193 width=500 height=395]
Psaico mă întreba dacă eu de asta învăț să cânt la chitară 
Urmăriți un filmuleț foarte tare de la CollegeHumor:
[media id=192 width=640 height=384]
Acum câteva zile am luat decizia să mai evoluez puțin în studiul chitarei, așa că am început să repet acorduri barate.
Problema mea nu era ținerea lor corectă, ci poziționarea într-un timp suficient de scurt încât să nu-mi strice muzica Uneori îmi iese mai bine, alteori mai rău… în înregistrările de mai jos e un nivel mediu, dacă ar fi să pun pe o scară a corectitudinii și vitezei (cred).
Oricum, ideea e să urmăresc progresul
Veți vedea câte un mostră din What’s up și Blowin’ the wind, în care folosesc Si minor (Bm), respectiv Fa minor diez (F#m).
Urmează, în premieră, o melodie compusă de mine. *urale din public*
[media id=184 width=500 height=395]
Versurile sunt ale Andreiului și pot fi găsite exact aici, împreună cu alte poezii și muzici și gânduri…
S-a întâmplat ca eu să citesc poezia “20 de ani de noi” și să-mi sune a muzică. Și fredonam pe-acolo versurile, am luat chitara și am băgat câteva acorduri et voilà ! După câteva repetiții și mici retușuri, a ieșit ceea ce puteți (sau ați putut) asculta mai sus.
Andrei spune că varianta mea sună happy și poezia nu e chiar așa. Dar mie nu mi s-a părut chiar tristă…
Dacă interesează pe cineva, acordurile sunt:
Strofă: | Refren: | |||||
| G | |||||
| C | |||||
|
| |||||
| ||||||
|
Vlad și Tudor au onoarea să vă prezinte Vinovații fără vină și Copiliță fără minte.
Poftiți, poftiți.
Avem ceva Fender la mine-n mână și ceva Hora la Tudor. Observați, Hora face toți banii.
P.S. Weekend-ul trecut am cântat pentru prima dată în fața unei audiențe. 5 (cinci!!) persoane m-au ascultat cu sufletul la gură 
[media id=169 width=500 height=395]
Și cu ocazia asta ne vedem joi, la concert în Becker Brau (ora 21)
[media id=168 width=500 height=395]
Asta fiind de ultimă oră. Super piesă și îmi pare bine că mi-a ieșit ceva
A trecut mult timp de când nu m-am mai înregistrat. Am avut și o pauză de o săptămână, cât am fost plecat la Roma.
Și mi-a fost un dor incredibil. Cum am intrat în casă primele lucruri pe care le-am făcut au fost să aprind calculatorul și să iau chitara în brațe.
[media id=167 width=500 height=395]
Am cântat refrenul piesei A treia pace mondială, a lui Gil Ioniță. Pentru asta am învățat un acord nou, adică Fa. Bineînțeles că nu îl pot face barat, deci am făcut o tentativă de F care sună relativ ok
Apoi am cântat Când te scuturi de zăpadă, pe care am încercat-o și mai demult. Acum cred că are sens.
Nu dați importanță prea mare vocii, pentru că nici eu nu i-am dat. E doar așa ca să aibă chitara o logică
La sfârșit e o succesiune de acorduri inventată de mine, ca să mă învăț să le schimb repede și eventual fără să mă uit.
Pentru cine e interesat: G, D, Am, C, D, G, D, C, D, C, D, apoi după ce am schimbat bătaia: G, D, C, D, G, D… mi-e lene să mai urmăresc. 
Nu mă întrebați de ce mă uitam pe pereți. Continue reading