Uff, și încă ce sentimente mă încearcă.
Un gând de iarnă care ține morțiș să le bată pe toate celelalte, alimentat de cele câteva colinde pe care mi le oferă Winamp-ul în fiecare zi pe modul amestecat și de filmulețele și pozele din 4 ierni consecutive, pe care tocmai le-am privit…
Și inevitabil mă gândesc și la diferite dezamăgiri care s-au întâmplat în câte ierni, și-mi trântește drăguțul ăsta de player Bonnie Tyler – It’s a heartache; cum nici nu se putea mai bine, nu?
Ar cam trebui să fie ultima… iarnă 