A fost odată, de mult (acum vreo 4-5 ani)… când un prieten mi-a povestit un vis pe care l-a avut. N-am să-l uit niciodată.
Prietenul meu va fi denumit fictiv Andrei.
Și se făcea că eram eu, Andrei și Costel. Să mergem la o fată, cu treburi bărbătești.
Intră Costel, primul. Eu și Andrei așteptam. Iese Costel, victorios.
Intru și eu, rezolv problema. Andrei era din ce în ce mai nerăbdător…
În sfârșit, intră și Andrei. Ajuns în fața problemei… aude o voce: “Andrei, trezește-te, trebuie să mergi la școală!”
Și a plecat Andrei la școală, cu gândul la problema nerezolvată… 
Esti sigur ca Andrei e doar un nume fictiv?
Da Ami. Sunt sigur. Nu te gândi la Goraș, că nu despre el e vorba
Nu ma gandeam la el.
Defapt, daca stau bine sa ma gandesc, faza asta l`ar descrie pe M**** mai bine. 
*comentariu editat pe baza deconspirării lui Andrei
Acesta mi se pare un… VisUrat
Stiam eu de ce la matematica Andrei nu a luat 10
) nu rezolvase problema 