Astăzi se împlinește 1 an (Only Hope) de când am început să cânt la chitară. Nu am evoluat așa cum mi-aș fi dorit, dar, în mare, e bine.
Am avut multe satisfacții, multe amintiri și a reușit să-mi alunge tristețea când a fost cazul.
A durat vreo 7-8 ani să-mi cumpăr o chitară, ca mai apoi, în 3 luni, să-mi mai cumpăr încă două 
Eh, asta este. Mereu primul pas e cel mai greu.
Tot anul trecut, pe vremea asta, începeam să mă îndrăgostesc de cea mai deșteaptă fată frumoasă. Știi tu 
Aseară, în bucătărie. Andrei cânta la chitară, iar eu, inspirat de muzica lui melodioasă, am compus pe loc o poezie:
E iarbă peste tot în jur
Și luna între stele,
Râdeau de se căcau pe ele
Că mă ștergeam la cur.
Orice asemănare cu Eminescu este pur întâmplătoare 
Și fără nicio legătură, astăzi sărbătorim 160 de ani de la nașterea lui Eminescu. Eu nu prea sunt fan, mă enervează clișeele folosite când se vorbește despre el, dar cred că este frumos să amintim această zi și să vă arăt poeziile mele preferate de la el: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie și La mormântul lui Aaron Pumnul.
Țin minte, de când eram mic, că bunica îmi spunea ca un fel de banc:
Se făcea că îl oprește un polițai pe Eminescu și îi solicită să se legitimeze. Acesta îi spune că nu are acte la el, dar că îl cheamă Eminescu. Atunci, polițaiul îi spune:
– Bine, dacă ești într-adevăr el, compune-mi pe loc o poezie!
Într-o seară, colindând de unul singur pe stradă și fiind ușor matolit, marele Eminescu este oprit de un sergent. Pentru a-i face dovada că este într-adevăr el, Eminescu, polițaiul îi cere să-i compună pe loc 4 versuri. Eminescu se conformă:
“Iar tu, sergent de stradă
Cu fluierul la gât
Mai suflă-n p…a mă-tii,
Să-ți ție de urât.”
Am sunat-o pe bunica să o întreb, că nu mai țineam minte poezia. Oricum, am găsit ceva pe Google, dar știu sigur că bunica spunea altfel
Colegul meu, Andrei, a avut ideea anului 2010, și anume aceea de a aduce la București o muzicuță uitată de ani prin cine știe ce sertare. Și am încercat să cânt la ea, iar acum încep să-mi dau seama tot mai bine cum e cu suflatul și cu trasul aerului.
Ce am descoperit? Dacă sufli, ai o notă, dacă tragi exact de pe aceeași poziție, ai nota următoare (cu un ton mai sus, deci).
Încă nu-mi dau seama cum e cu semitonurile, dar cred că sunt între notele principale. Nu am reușit să cânt o gamă completă, iar detalii teoretice prea multe despre muzicuța asta nu pot să găsesc, întrucât e ceva chinezărie cu 24 de găuri. Pe net găsesc doar despre alea mici, cu 10 găuri. Oricum, după ureche pot să cânt unele melodii 
Un mic preview, să fie pentru când am să ajung meseriaș, să râd de mine.
[media id=212 width=600 height=474]
Pentru cine nu recunoaște, piesa este Lioară, lioară.
Sunt oarecum trist. Așa eram acum doi ani. Împreună. Și era frumos, cel puțin mie îmi plăcea. Și mi-ar plăcea și acum… Eu nu pot să aleg. Nu mă asociez și nu-mi place să fiu asociat.
Nu știu alții cum sunt, dar eu am o vorbă după care îmi place să mă ghidez: no hard feelings. Nu-i chiar atât de greu pe cât pare să treci peste niște prostii.
Și pentru că noul an va veni peste 2 ore și jumătate, vă doresc să fiți fericiți. Nu doar acum, ci mereu.
La ce trafic am avut cu pozele de pe pârtie, cât de prost trebuie să fii să nu-ți dai seama că nu se mai afișează banner-ul pentru blogul foto??
Și chiar mă gândeam… atâtea zile la rând să nu apese chiar nimeni, mai ales că doar articolul ăla a avut peste 1000 de vizualizări…
Mda, nu mă luați în seamă. Trebuia să mă descarc cumva.
Pentru că pornește automat orice ar fi, felicitarea se poate vizualiza doar dând click pe Continue reading
Astăzi s-a redeschis pârtia. Din câte observ de la geamul meu, la această oră (18:00) este aprinsă nocturna și se schiază.
Informații despre pârtia Șoimul și prețuri pentru telescaun
Poate ați vrea să vedeți și
Poze de la deschiderea oficială
Poze de la inaugurarea neoficială
Pârtia din Gura Humorului care face parte din proiectul POPAS este aproape terminată. Se instalează ultimele garduri de protecție, se mai aruncă ceva zăpadă cu ajutorul tunurilor… pentru inaugurarea ce va avea loc pe 25 decembrie.
Aseară am avut privilegiul de a face o plimbare cu telescaunul și am tras și câteva poze. Nu sunt cine știe ce, dar ca să vă faceți o idee despre cum arată, merg
Mai multe detalii despre pârtie, aici.
Ultima dată când am ți-am scris s-a întâmplat acum doi ani. Eh, atunci eram mai mic și prost și visam la cai verzi pe pereți. Sau la cine știe ce trup frumos sprijinit pe niște picioare lungi 
Acum am coborât cu picioarele pe pământ. Am învățat poate și câteva chestii importante
Anul acesta vreau să-mi îmbunătățesc fotografiatul, iar pentru asta voi avea nevoie de un aparat nou. Nikon D90, așa se numește. Este chiar cel de pe F64, fără obiectiv, cu gentuță și ceva card de memorie. În mod sigur mă va ajuta nespus de mult, întrucât constituie un important avans tehnologic.
Da, știu, sunt foarte materialist anul ăsta. Și nici măcar nu-mi pare rău. Asta, desigur, nu înseamnă că nu mai visez. Ci doar că încerc să mă descurc singur cu visurile mele.
Eu știu că nu mă vei dezamăgi și că ne vom revedea bucuroși!
Pupici,
Vlad
Notă: pentru cei care vor să-și asume rolul de moș, voi pune la dispoziție contul meu deschis la ING.
O melodie foarte frumoasă, pe care am descoperit-o întâmplător, abia acum două zile. Nu este a lui, și nici nu m-am documentat să văd cine cânta originalul, dar varianta asta îmi place foarte mult
[media id=209 width=500 height=20]
Mai bine decât ce? Decât sistemul de fraudare al PSD? Și uite cum, pe față, hoțul strigă “hoții”.
E clar pentru toată lumea că și PSD și PD-L au o serie de mecanisme prin care încearcă să obțină niște voturi în plus. De aceea “cred cu tăhrie” că rezultatul final al alegerilor este corect, și nu față de români, ci față de ei între ei.
Aici puteți vedea știrea cu pricina, cu video cu tot.
P.S. Întrevedem o posibilă candidatură a lui Victor Ponta la președinte?
Cu ocazia acestei aniversări, am să dedic României o piesă foarte frumoasă.
Clopotul reîntregirii, în interpretarea lui Ștefan Hrușcă
P.S. Și Google sărbătorește astăzi ziua României
